Ungur
Definitie, sens si explicatie
1Ungur, unguri, substantiv masculin Maghiar. – Din limba slava (veche) Ongrinŭ.
2Ungur substantiv maghiar.
3Ungur substantiv masculin, plural unguri
4Ungur -i m.
Persoana care face parte din populatia de baza a Ungariei sau este originara din Ungaria; maghiar. /<sl. ongrinu
Persoana care face parte din populatia de baza a Ungariei sau este originara din Ungaria; maghiar. /<sl. ongrinu
5Ungur (-ri), substantiv masculin – Maghiar.
Sl.
ągrinu, plural ągure (Cihac, Ii, 437; conform Vasmer, Iii, 173), conform bulgara ugrin, limba sarba:, cr. ugar. – Derivat unguroaica, substantiv feminin (maghiara); ungurean, substantiv masculin (roman din Transilvania); ungureanca, substantiv feminin (romanca din Transilvania); ungurenit, adjectiv (maghiarizat); unguresc, adjectiv (maghiar); ungureste, adverb (in limba maghiara; ca ungurii); ungurime, substantiv feminin (natia ungureasca); ungurism, substantiv neutru (maghiarism); unguriza, verb (a maghiariza).
Sl.
ągrinu, plural ągure (Cihac, Ii, 437; conform Vasmer, Iii, 173), conform bulgara ugrin, limba sarba:, cr. ugar. – Derivat unguroaica, substantiv feminin (maghiara); ungurean, substantiv masculin (roman din Transilvania); ungureanca, substantiv feminin (romanca din Transilvania); ungurenit, adjectiv (maghiarizat); unguresc, adjectiv (maghiar); ungureste, adverb (in limba maghiara; ca ungurii); ungurime, substantiv feminin (natia ungureasca); ungurism, substantiv neutru (maghiarism); unguriza, verb (a maghiariza).