Verdeață
Definitie, sens si explicatie
1Verdeață, (2) verdeturi, substantiv feminin
1. Culoarea verde a vegetatiei. ♦ (Concretizat) Multime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi.
2. (La singular) Frunze de patrunjel, de marar, de leustean etcetera, folosite in alimentatie; (la plural) zarzavaturi, legume (proaspete).
3. Compus: (Botanica) verdeata-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stanci, pe ziduri umede, pe scoarta arborilor. – Verde + sufix -eata.
1. Culoarea verde a vegetatiei. ♦ (Concretizat) Multime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi.
2. (La singular) Frunze de patrunjel, de marar, de leustean etcetera, folosite in alimentatie; (la plural) zarzavaturi, legume (proaspete).
3. Compus: (Botanica) verdeata-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stanci, pe ziduri umede, pe scoarta arborilor. – Verde + sufix -eata.
2Verdeață substantiv
1. verde, (frantuzism) verdura. (- ierbii.)
2. verifica cuvantul: vegetatie.
1. verde, (frantuzism) verdura. (- ierbii.)
2. verifica cuvantul: vegetatie.
3Verdeata substantiv feminin, g.-d. art. verdetii; (legume, zarzavaturi) plural verdeturi
4Verdeață -eturi f. 1) Culoare verde. 2) Totalitate a plantelor verzi. 3) Frunzele verzi ale unor plante legumicole (ale mararului, patrunjelului, leusteanului etcetera), folosite drept condiment. 4) la plural Totalitate a plantelor de gradina (patlagele, castraveti, ceapa etcetera), utilizate in alimentatie; zarzavat; legume. [G.-d. Verdetii] /verde + sufix -eata
