Definitie Voce - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Voce, voci, substantiv feminin
1. Facultate specifica omului de a emite sunete articulate; ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane; glas. ♢ Expresie A ridica vocea = a vorbi rastit.
2. Însusire, aptitudine pe care o au unele persoane de a canta frumos din gura. ♦ Registru de sunete muzicale, mai inalte sau mai profunde, in care cineva poate canta. ♢ Voce calda = voce in care predomina componentele de frecventa joasa, accentuate natural sau artificial.
Voce metalica = voce dura, aspra, in care predomina componentele de frecventa inalta.
Voce profesionala = voce care corespunde unor exigente inalte, specifica cantaretilor, actorilor, crainicilor.
Voce robot = denumire data vocilor lipsite de inflexiunile specifice vocii umane.
Voce sintetica = voce produsa prin intermediul unui sintetizor de vorbire.
3. Linie melodica incredintata fiecarui instrument dintr-o compozitie. – Din limba latina Vox, vocis.

Varianta definitie 2: Voce substantiv
1. verifica cuvantul: glas.
2. glas, timbru, ton, (popular) viers. (Avea o - grava, placuta.)

Varianta definitie 3: Voce substantiv feminin, art. vocea, g.-d. art. vocii; plural voci

Varianta definitie 4: Voce -i f.
Facultate a omului de a emite sunete articulate; glas; grai. - linistita. ♦ A ridica -ea a spune ceva pe un ton ridicat; a se rasti. 2) darul de a canta frumos din gura. 3) Melodie sustinuta de un grup de cantareti in cadrul unui cor sau al unui ansamblu vocal. -ea intai. Cor pentru trei -i. [G.-D. Vocii] /<lat. vox, vocis, limba italiana voce

Varianta definitie 5: Voce (-ci), substantiv feminin – Glas. – Mr. boate.
Limba Latina vocem (secolul XIX), conform REW
9459. Este dubletul lui boace, verifica cuvantul: boci. – De. (din franceza) vocabular, substantiv neutru; vocal, adjectiv ; vocala, substantiv feminin; vocalic, adjectiv ; vocalism, substantiv neutru; vocaliza, verb ; vocativ, substantiv neutru; vocati(un)e, substantiv feminin; vocifera, verb