Zeamă
Definitie, sens si explicatie
1Zeamă, zemuri, [Plural si: zemi] substantiv feminin
1. Fiertura de carne sau de legume, constituind un fel de mancare; partea lichida a bucatelor, apa in care fierb. ♢ Expresie A manca singur bucatele si a lasa altora zeama = a trage singur tot folosul, lasand altora foarte putin sau nimic.
A nu fi de nici o zeama se spune despre cineva pe care nu se poate pune nici un temei.
Zeama lunga = A) mancare neconsistenta, facuta cu prea multa apa, pentru a ajunge la multe persoane; B) vorbarie lunga, lipsita de interes; prin extensiune persoana care vorbeste mult si fara nici o noima.
Tot de-o zeama = deopotriva.
Zeama de clopot (sau de harlet) = moartea.
Zeama de vorbe = vorbarie desarta; vorbe goale. ♦ Zeama de varza = lichid acrisor in care s-a murat varza; moare.
2. Lichid pe care il contin celulele si tesuturile organismelor vegetale; suc de fructe sau de plante. ♢ Zeama de prune = tuica.
3. Nume generic pentru diverse lichide. ♢ Ou cu zeama = ou fiert putin, cu albusul necoagulat. ♦ (Rar) Sange.
4. (Chim.; in sintagma) Zeama bordeleza = suspensie de culoare albastra de sulfat bazic de cupru in apa, intrebuintata ca fungicid. [Varianta: Zama substantiv feminin] – Limba Latina Zema.
1. Fiertura de carne sau de legume, constituind un fel de mancare; partea lichida a bucatelor, apa in care fierb. ♢ Expresie A manca singur bucatele si a lasa altora zeama = a trage singur tot folosul, lasand altora foarte putin sau nimic.
A nu fi de nici o zeama se spune despre cineva pe care nu se poate pune nici un temei.
Zeama lunga = A) mancare neconsistenta, facuta cu prea multa apa, pentru a ajunge la multe persoane; B) vorbarie lunga, lipsita de interes; prin extensiune persoana care vorbeste mult si fara nici o noima.
Tot de-o zeama = deopotriva.
Zeama de clopot (sau de harlet) = moartea.
Zeama de vorbe = vorbarie desarta; vorbe goale. ♦ Zeama de varza = lichid acrisor in care s-a murat varza; moare.
2. Lichid pe care il contin celulele si tesuturile organismelor vegetale; suc de fructe sau de plante. ♢ Zeama de prune = tuica.
3. Nume generic pentru diverse lichide. ♢ Ou cu zeama = ou fiert putin, cu albusul necoagulat. ♦ (Rar) Sange.
4. (Chim.; in sintagma) Zeama bordeleza = suspensie de culoare albastra de sulfat bazic de cupru in apa, intrebuintata ca fungicid. [Varianta: Zama substantiv feminin] – Limba Latina Zema.
2Zeamă substantiv feminin, g.-d. art. zemii; (feluri) plural zemuri
3Zeamă substantiv
1. verifica cuvantul: suc. (- de lamaie.)
2. zeama de varza = (popular) moare.
1. verifica cuvantul: suc. (- de lamaie.)
2. zeama de varza = (popular) moare.
4Zeamă substantiv verifica cuvantul: ciorba, lichid, supa.
5Zeama substantiv feminin, g.-d. art. zemii; (feluri) plural zemuri
6Zeamă zemuri f. 1) Fel de mancare lichida, pregatita din carne sau peste, cu legume, acrita cu bors; ciorba. 2) Lichidul dintr-o fiertura; apa in care au fiert unele produse alimentare. - limpede. ♢ - lunga a) zeama cu mult lichid; zeama subtire; b) vorba multa si fara rost; palavrageala; flecareala; trancaneala. A nu fi de nici o - a nu fi bun de nimic. 3) Lichid continut in fructe sau legume; suc. ♢ - de varza lichid acru si putin sarat in care s-a murat varza; moare. 4) Substanta lichida de natura diferita (folosita in industrie, agricultura etcetera). ♢ - tananta solutie folosita la tabacirea pieilor. [G.-d. Zemii] /<lat. zema
7Zeama (-emi), substantiv feminin –
1. Suc, must. –
2. Supa, fiertura. – Varianta zama.
Mr. dzama.
Gr. ζέμα, uneori prin intermediul unui limba latina *zĕma (Tiktin; Graur, Rom., Lvi, 109; Ivanescu, Bf, Vi, 102; Rohlfs, Ewug, 732; Rosetti, Ii, 69). – Derivat zemirca, substantiv feminin (posirca, apa chioara), varianta zamirca, zamurca; zemos (var. zamos), adjectiv (cu zeama); zamos, substantiv masculin (Mold., pepene galben).
Din rom. provine rut. dzema, dzjama (Candrea, Elemente, 403).
1. Suc, must. –
2. Supa, fiertura. – Varianta zama.
Mr. dzama.
Gr. ζέμα, uneori prin intermediul unui limba latina *zĕma (Tiktin; Graur, Rom., Lvi, 109; Ivanescu, Bf, Vi, 102; Rohlfs, Ewug, 732; Rosetti, Ii, 69). – Derivat zemirca, substantiv feminin (posirca, apa chioara), varianta zamirca, zamurca; zemos (var. zamos), adjectiv (cu zeama); zamos, substantiv masculin (Mold., pepene galben).
Din rom. provine rut. dzema, dzjama (Candrea, Elemente, 403).