îmbulzi
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽmbulzi, imbulzesc, verb Iv.
1. Reflexiv A se ingramadi in numar mare, a se inghesui; a se buluci.
2. Tranzitiv A face pe cineva sa stea inghesuit, a vari pe cineva sau ceva intr-un spatiu stramt, neincapator, aglomerat; a inghesui. ♦ (Despre o multime) A inghesui pe cineva din toate partile. ♦ Figurativ A napadi pe cineva cu staruintele, cu insistentele. – ÃŽn + bulz.
1. Reflexiv A se ingramadi in numar mare, a se inghesui; a se buluci.
2. Tranzitiv A face pe cineva sa stea inghesuit, a vari pe cineva sau ceva intr-un spatiu stramt, neincapator, aglomerat; a inghesui. ♦ (Despre o multime) A inghesui pe cineva din toate partile. ♦ Figurativ A napadi pe cineva cu staruintele, cu insistentele. – ÃŽn + bulz.
2ÃŽmbulzi verb
1. a se gramadi, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi, (popular) a se buluci, (regional) a se poroboti, a se tarsi, (prin Banat si Olt.) a se nalogi, (rar figurativ) a se musuroi. (S-au - cu totii in jurul lui.)
2. a se baga, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi, a se vari. (Ce va - asa in mine?)
1. a se gramadi, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi, (popular) a se buluci, (regional) a se poroboti, a se tarsi, (prin Banat si Olt.) a se nalogi, (rar figurativ) a se musuroi. (S-au - cu totii in jurul lui.)
2. a se baga, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi, a se vari. (Ce va - asa in mine?)
3Imbulzi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural imbulzesc, imperfect 3 singular imbulzea; conjunctie: prezent 3 singular si plural imbulzeasca
4A se ÃŽmbulzi ma -esc intranzitiv (despre fiinte) A se aduna in numar mare (intr-un spatiu restrans) miscandu-se in dezordine; a se buluci; a se inghesui. - la intrare. /in + bulz
5A ÃŽmbulzi -esc tranzitiv (fiinte) A face sa se imbulzeasca; a inghesui; a buluci. /in + bulz