împila
Definitie, sens si explicatie
1Împila, impilez, verb I. Tranzitiv A asupri, a oprima. – Etimologie necunoscuta
2Împila verb verifica cuvantul: oprima.
3Impila verb, indicativ prezent 1 singular impilez, 3 singular si plural impileaza; conjunctie: prezent 3 singular si plural impileze
4A Împila -ez tranzitiv (colectivitati sau persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a asupri; a oprima. / Origine necunoscuta
5Impila, impilez, verb I (reg., cuvant invechit)
1. (despre iarba) a calca in picioare.
2. (refl.) a nu se dezvolta, a se pipernici, a se chirci.
3. (despre fan) a indesa, a presa.
4. (despre cal) a-l impiedica (prin legarea gatului de un picior dinainte).
5. (figurativ) a apasa, a face sa se apleca; a indupleca.
6. a impovara cu dari, a asupri, a oprima.
7. a combate, a dispretui.
8. (figurativ) a biciui.
1. (despre iarba) a calca in picioare.
2. (refl.) a nu se dezvolta, a se pipernici, a se chirci.
3. (despre fan) a indesa, a presa.
4. (despre cal) a-l impiedica (prin legarea gatului de un picior dinainte).
5. (figurativ) a apasa, a face sa se apleca; a indupleca.
6. a impovara cu dari, a asupri, a oprima.
7. a combate, a dispretui.
8. (figurativ) a biciui.
6Impila (impilez, impilat), verb –
1. A comprima, a presa, a zdrobi. –
2. A oprima, a asupri. – Varianta impili, incila, inchila.
Probabil din limba latina *impillāre ‹ pilāre, conform pil, piua (Cihac, I, 119; Tiktin; Puscariu, Rf, Ii, 66-71).
Dupa o parere mai putin convingatoare, a lui Draganu, Dacor., Vi, 286-91, de la chila › inchila, cu modificare datorata hiperurbanismului.
Pentru semantism, conform franceza fouler, limba neogreaca: πιλέω. – Derivat impilator, adjectiv (care oprima).
1. A comprima, a presa, a zdrobi. –
2. A oprima, a asupri. – Varianta impili, incila, inchila.
Probabil din limba latina *impillāre ‹ pilāre, conform pil, piua (Cihac, I, 119; Tiktin; Puscariu, Rf, Ii, 66-71).
Dupa o parere mai putin convingatoare, a lui Draganu, Dacor., Vi, 286-91, de la chila › inchila, cu modificare datorata hiperurbanismului.
Pentru semantism, conform franceza fouler, limba neogreaca: πιλέω. – Derivat impilator, adjectiv (care oprima).