împrejmui
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽmprejmui, imprejmuiesc, verb Iv.
Tranzitiv A pune, a aseza un gard, pietre etcetera de jur imprejurul unul loc pentru a-l delimita de rest; a ingradi. ♦ Figurativ A inconjura, a impresura. – ÃŽn + Preajma + sufix -ui.
Tranzitiv A pune, a aseza un gard, pietre etcetera de jur imprejurul unul loc pentru a-l delimita de rest; a ingradi. ♦ Figurativ A inconjura, a impresura. – ÃŽn + Preajma + sufix -ui.
2A imprejmui antonim: a dezgradi
3ÃŽmprejmui verb
1. a inchide, a inconjura, a ingradi, (invechit si popular) a ocoli, (popular) a tarcui, (regional) a prejmui. (A - un teren cu un gard.)
2. a chenarui, a incadra, a inconjura, a margini, (figurativ) a tivi. (Soarele - cu lumina poiana.)
1. a inchide, a inconjura, a ingradi, (invechit si popular) a ocoli, (popular) a tarcui, (regional) a prejmui. (A - un teren cu un gard.)
2. a chenarui, a incadra, a inconjura, a margini, (figurativ) a tivi. (Soarele - cu lumina poiana.)
4Imprejmui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural imprejmuiesc, imperfect 3 singular imprejmuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural imprejmuiasca
5A ÃŽmprejmui -iesc tranzitiv 1) (terenuri, suprafete de pamant etcetera) A inconjura cu un gard sau cu un zid; a ingradi. 2) figurat A cuprinde din toate partile; a incercui; a inconjura; a imprejura; a impresura. [Silabe Im-prej-] /in + preajma