îndreptar
Definitie, sens si explicatie
1Îndreptar, indreptare, substantiv neutru Colectie de norme, reguli si practici pentru un anumit domeniu; calauza, ghid. – În + dreptar (Înv. „indreptar” < drept).
2Îndreptar substantiv
1. verifica cuvantul: ghid.
2. verifica cuvantul: normativ.
1. verifica cuvantul: ghid.
2. verifica cuvantul: normativ.
3Indreptar substantiv neutru, plural indreptare
4Îndreptar -e n.
Carte ce cuprinde o colectie de norme, reguli si recomandari practice intr-un anumit domeniu; calauza; ghid; indrumar. - ortoepic. /a indrepta + suf. -ar
Carte ce cuprinde o colectie de norme, reguli si recomandari practice intr-un anumit domeniu; calauza; ghid; indrumar. - ortoepic. /a indrepta + suf. -ar