șa
Definitie, sens si explicatie
1Sa, sei, substantiv feminin
1. Piesa de harnasament confectionata din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului si pe care sade calaretul. ♢ Expresie A pune saua (pe cineva) = a supune, a stapani, a exploata (pe cineva), a constrange pe cineva sa faca ceva.
A vorbi din sa = a vorbi de sus, cu siguranta de sine.
2. Parte a bicicletei, a motocicletei etcetera formata dintr-un mic suport (triunghiular) din piele, din cauciuc sau din material plastic, pe care se sta in timpul deplasarii vehiculului.
3. Os din spinarea gainii. ♢ saua turceasca = scobitura in grosimea osului sfenoid, in care se afla situata glanda hipofiza.
4. Forma de relief reprezentand o depresiune cuprinsa intre doua parti de teren mai ridicate, cu care alcatuieste un ansamblu; curmatura. saua dealului. [Varianta: Sea substantiv feminin] – Limba Latina Sella.
1. Piesa de harnasament confectionata din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului si pe care sade calaretul. ♢ Expresie A pune saua (pe cineva) = a supune, a stapani, a exploata (pe cineva), a constrange pe cineva sa faca ceva.
A vorbi din sa = a vorbi de sus, cu siguranta de sine.
2. Parte a bicicletei, a motocicletei etcetera formata dintr-un mic suport (triunghiular) din piele, din cauciuc sau din material plastic, pe care se sta in timpul deplasarii vehiculului.
3. Os din spinarea gainii. ♢ saua turceasca = scobitura in grosimea osului sfenoid, in care se afla situata glanda hipofiza.
4. Forma de relief reprezentand o depresiune cuprinsa intre doua parti de teren mai ridicate, cu care alcatuieste un ansamblu; curmatura. saua dealului. [Varianta: Sea substantiv feminin] – Limba Latina Sella.
2Sa substantiv I. (Geogr.) curmatura, (regional) desilatura. Ii. verifica cuvantul: clitelum.
3Sa substantiv verifica cuvantul: greaban, samar, spate, spinare.
4Sa substantiv feminin, art. saua, g.-d. art. seii; plural sei
5Sa, sei f. 1) Piesa de harnasament confectionata din piele, care se fixeaza pe spinarea calului (sau a altor animale), servind pentru sederea comoda a calaretului. ♢ A pune -ua pe cineva a impune cuiva propria vointa. A se tine tare in - a fi stapan pe situatie; a fi sigur de ceva. 2) Scaunul bicicletei sau al motocicletei. 3) Os din spinarea gainii. ♢ -ua turceasca scobitura in osul sfenoid, in care se afla glanda hipofiza. 4) Forma de relief reprezentand o depresiune intre crestele unui lant muntos, servind adesea si ca trecatoare. [Art. Saua; G.-d. Seii] /<lat. sella
6Sa (sei), substantiv feminin –
1. Piesa de harnasament. –
2. Curmatura. –
3. Os din spinarea gainii. –
4. (Pl.) Parte a spinarii din regiunea lombara. – Varianta sea. – Mr., megl. saua, sao, plural sali.
Limba Latina sĕlla (Puscariu 1490; Rew 7795), conform limba italiana, prov., cat. sella, franceza selle, sp. silla.
Pl. poate fi si sele, pentru primele trei sensuri; pentru al patrulea, se foloseste numai sale.
Derivat selar, substantiv masculin (persoana care face si vinde sei), cu sufix -ar (dupa Rew 7796, din limba latina sĕllārius); selarie, substantiv feminin (loc unde se fac si se vind sei); seuas (var. sauas), substantiv masculin (cal inseuat); inseua, verb (a pune saua pe cal); insela, verb (a inseua; a amagi; a trada, a fi infidel; reflexiv, a gresi); inselatura, substantiv feminin (amagire, trisare); inselasag, substantiv neutru (Mold., amagire); inselaciune, substantiv feminin (amagire, frauda); imselator (var. inselacios), adjectiv (care insala, amagitor).
Multi cercetatori fac doua cuvinte distincte din insela „a inseua” si insela „a amagi” si-l deriva pe ultimul din limba slava (veche) mŭšelŭ „cistig” (Miklosich, Slaw.
Elem., 31; Cihac, Ii, 148; Weigand, Jb., Xiii, 110; Puscariu, Dacor., Vi, 327-32; Dar); conform verifica cuvantul: bulgara mšel „amagire”; dar trecerea semantica pare explicabila, caci in rom. numerosi termeni exprima ideea de „a insela” prin cea de „a-si pune ceva nepotrivit”, conform potcovi, incalta, pune ipingeaua, papugiu, potlogar etcetera (mai multe ex. la Spitzer, Mitt.
Wien, 139; Skok, Archiv. limba slava (veche) Phil., Xxxvii, 83; Spitzer, Dacor., Iii, 651), si la fel limba sarba: nasamariti, cu cele doua sensuri (Rosetti, Iii, 99).
1. Piesa de harnasament. –
2. Curmatura. –
3. Os din spinarea gainii. –
4. (Pl.) Parte a spinarii din regiunea lombara. – Varianta sea. – Mr., megl. saua, sao, plural sali.
Limba Latina sĕlla (Puscariu 1490; Rew 7795), conform limba italiana, prov., cat. sella, franceza selle, sp. silla.
Pl. poate fi si sele, pentru primele trei sensuri; pentru al patrulea, se foloseste numai sale.
Derivat selar, substantiv masculin (persoana care face si vinde sei), cu sufix -ar (dupa Rew 7796, din limba latina sĕllārius); selarie, substantiv feminin (loc unde se fac si se vind sei); seuas (var. sauas), substantiv masculin (cal inseuat); inseua, verb (a pune saua pe cal); insela, verb (a inseua; a amagi; a trada, a fi infidel; reflexiv, a gresi); inselatura, substantiv feminin (amagire, trisare); inselasag, substantiv neutru (Mold., amagire); inselaciune, substantiv feminin (amagire, frauda); imselator (var. inselacios), adjectiv (care insala, amagitor).
Multi cercetatori fac doua cuvinte distincte din insela „a inseua” si insela „a amagi” si-l deriva pe ultimul din limba slava (veche) mŭšelŭ „cistig” (Miklosich, Slaw.
Elem., 31; Cihac, Ii, 148; Weigand, Jb., Xiii, 110; Puscariu, Dacor., Vi, 327-32; Dar); conform verifica cuvantul: bulgara mšel „amagire”; dar trecerea semantica pare explicabila, caci in rom. numerosi termeni exprima ideea de „a insela” prin cea de „a-si pune ceva nepotrivit”, conform potcovi, incalta, pune ipingeaua, papugiu, potlogar etcetera (mai multe ex. la Spitzer, Mitt.
Wien, 139; Skok, Archiv. limba slava (veche) Phil., Xxxvii, 83; Spitzer, Dacor., Iii, 651), si la fel limba sarba: nasamariti, cu cele doua sensuri (Rosetti, Iii, 99).