ștafetă
Definitie, sens si explicatie
1Stafétă, stafete, substantiv feminin
1. (ÃŽnv.) Curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente; stafetar.
2. Scrisoare, mesaj urgent dus de un curier special: prin extensiune veste, stire. ♢ Expresie Fam.
A umbla cu stafeta sau a duce stafeta = a purta vorba, a barfi, a cleveti.
3. Concurs sportiv la alergari, schi, inot etcetera, care consta in parcurgerea unei distante regulamentare in patru parti egale, de catre o echipa compusa din patru persoane, care strabat succesiv distanta repartizata, cu obligatia de a transmite coechipierului urmator un obiect conventional, care trebuie dus la punctul final. ♦ Obiect conventional care se transmite succesiv intr-o astfel de competitie. ♦ Sportiv care participa la o stafeta (3). – Din limba italiana Staffetta, limba germana Stafette.
1. (ÃŽnv.) Curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente; stafetar.
2. Scrisoare, mesaj urgent dus de un curier special: prin extensiune veste, stire. ♢ Expresie Fam.
A umbla cu stafeta sau a duce stafeta = a purta vorba, a barfi, a cleveti.
3. Concurs sportiv la alergari, schi, inot etcetera, care consta in parcurgerea unei distante regulamentare in patru parti egale, de catre o echipa compusa din patru persoane, care strabat succesiv distanta repartizata, cu obligatia de a transmite coechipierului urmator un obiect conventional, care trebuie dus la punctul final. ♦ Obiect conventional care se transmite succesiv intr-o astfel de competitie. ♦ Sportiv care participa la o stafeta (3). – Din limba italiana Staffetta, limba germana Stafette.
2Stafétă substantiv verifica cuvantul: stire, veste.
3Stafétă substantiv curier, mesager, (invechit si reg.) olac, olacar, (invechit) menzil, paic, pion, posta, tabelar, tatar, vatasel. (A sosit o - calare.)
4Stafeta substantiv feminin, plural stafete
5Stafétă -e f. 1) inv. verifica cuvantul: Stafetar. 2) Mesaj urgent transmis printr-un curier special. ♢ A umbla cu (sau A duce) -a a raspandi zvonuri, vorbe calomnioase; a barfi. 3) Proba sportiva constand din patru etape parcurse succesiv de participanti, care transmit coechipierului urmator un obiect conventional. 4) Obiect care se transmite de la un sportiv la altul in aceasta proba, 5) figurat Traditie demna de urmat, transmisa de la o generatie la alta. A prelua -a. /<it. staffeta, franceza estafette
6Stafétă substantiv feminin Proba sportiva pe echipe (la atletism, natatie etcetera), care se desfasoara pe distante impartite pe etape, fiecare distanta fiind strabatuta de catre un concurent, care transmite coechipierului urmator un obiect conventional. ♦ Obiectul insusi. [< limba rusa estafeta, limba germana Stafette, conform limba italiana staffetta].
7Stafétă substantiv feminin
1. (in trecut) curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente.
2. proba sportiva pe echipe (la atletism, natatie etcetera) care se desfasoara pe distante impartite pe etape, fiecare distanta fiind strabatuta de catre un concurent care transmite coechipierului urmator un obiect conventional. ♢ sportivul care ia parte. ♢ obiectul insusi. (< limba italiana staffetta, limba germana Stafette)
1. (in trecut) curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente.
2. proba sportiva pe echipe (la atletism, natatie etcetera) care se desfasoara pe distante impartite pe etape, fiecare distanta fiind strabatuta de catre un concurent care transmite coechipierului urmator un obiect conventional. ♢ sportivul care ia parte. ♢ obiectul insusi. (< limba italiana staffetta, limba germana Stafette)
8Stafeta (-te), substantiv feminin –
1. Trimis, mesager. –
2. Mesaj, scrisoare. –
3. (Familiar) Birfitor, clevetitor. – Varianta stafeta. limba italiana: staffetta, partial prin intermediul limba germana Stafette, pol. sztafeta (Tiktin; Iordan, Dift., 100; conform Roesler 576). – Derivat stafetar, substantiv masculin (rar, mesager).
1. Trimis, mesager. –
2. Mesaj, scrisoare. –
3. (Familiar) Birfitor, clevetitor. – Varianta stafeta. limba italiana: staffetta, partial prin intermediul limba germana Stafette, pol. sztafeta (Tiktin; Iordan, Dift., 100; conform Roesler 576). – Derivat stafetar, substantiv masculin (rar, mesager).