știc
Definitie, sens si explicatie
1Stic, sticuri, substantiv neutru (regional)
1. bat.
2. bat bifurcat la un capat cu care se zdrobesc strugurii pentru a obtine mustul; mustuitor, stirca.
3. (in forma: stici) prajina cu care se conduce barca.
4. (in forma: stic) speteaza la loitra.
1. bat.
2. bat bifurcat la un capat cu care se zdrobesc strugurii pentru a obtine mustul; mustuitor, stirca.
3. (in forma: stici) prajina cu care se conduce barca.
4. (in forma: stic) speteaza la loitra.
2Stic (-curi), substantiv neutru – (ÃŽnv.) Baioneta.
Germ.
Stich, prin intermediul limba rusa Å¡tyk (Cihac, Ii, 393). – Pare dublet al lui stici, substantiv neutru (prajina).
Germ.
Stich, prin intermediul limba rusa Å¡tyk (Cihac, Ii, 393). – Pare dublet al lui stici, substantiv neutru (prajina).