țiclau
Definitie, sens si explicatie
1Èšiclắu, ticlauri, substantiv neutru (Regional) Stanca foarte ascutita si inalta; varf de munte sau de deal; pisc. – Din limba maghiara Szikla.
2Țiclău substantiv verifica cuvantul: creasta, crestet, culme, pisc, scortar, varf.
3Ticlau substantiv neutru (silabe -clau), art. ticlaul; plural ticlauri/ticlaie
4Țiclắu -ri n. reg.
Stanca ascutita pe varful unui munte sau deal. /<ung. szikla
Stanca ascutita pe varful unui munte sau deal. /<ung. szikla
5Ticlắu, ticlaie si ticlắuri, substantiv neutru (regional)
1. varf de munte sau de deal inalt; pisc.
2. alunecare de teren.
1. varf de munte sau de deal inalt; pisc.
2. alunecare de teren.