Bunghi -ghesc -it
Definitie, sens si explicatie
1Bunghi (-ghesc, -it), verb –
1. A cerceta, a observa, a deslusi. –
2. A-si da seama, a intelege. –
3. (Refl.) A se uita cu atentie, a face ochii mari. – Varianta sbunghi.
Cuvint de argou, probabil din limba tiganeasca: bangi (f. de la bangos) „trecatoare, strunga” (Graur, Bl, Ii, 185 si V, 222; Juilland 160).
Din acelasi cuvint ar putea proveni rom. sbanghiu (var. sbanchiu, spanchiu), adjectiv (sasiu), conform Graur, Bl, Ii,
195. Dar si Vasiliu, Gs, Vii, 105, identifica acest cuvint cu pronuntarea moldoveneasca a bunghi, der. de la bumb. – Derivat bunghiala, substantiv feminin (atentie, pazea!).
1. A cerceta, a observa, a deslusi. –
2. A-si da seama, a intelege. –
3. (Refl.) A se uita cu atentie, a face ochii mari. – Varianta sbunghi.
Cuvint de argou, probabil din limba tiganeasca: bangi (f. de la bangos) „trecatoare, strunga” (Graur, Bl, Ii, 185 si V, 222; Juilland 160).
Din acelasi cuvint ar putea proveni rom. sbanghiu (var. sbanchiu, spanchiu), adjectiv (sasiu), conform Graur, Bl, Ii,
195. Dar si Vasiliu, Gs, Vii, 105, identifica acest cuvint cu pronuntarea moldoveneasca a bunghi, der. de la bumb. – Derivat bunghiala, substantiv feminin (atentie, pazea!).
2Bunghi, bunghesc I (v.t.)
1. a supraveghea, a fila.
2. a intelege, a pricepe. Ii
1. a privi, a se uita.
2. a sti, a se pricepe (la ceva). (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
1. a supraveghea, a fila.
2. a intelege, a pricepe. Ii
1. a privi, a se uita.
2. a sti, a se pricepe (la ceva). (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)