Cașcaval
Definitie, sens si explicatie
1Cascaval, cascavaluri, substantiv neutru
1. Specie de branza fina, tare, in forma de turte sau de roti, preparata din cas de lapte de oaie (mai rar de vaca). ♢ Expresie (Familiar) A se intinde la cascaval = a avea pretentii exagerate.
2. (Mar.) Pana metalica folosita la fixarea arborelui gabier pe gabie. – Din limba turca: Kaskaval.
1. Specie de branza fina, tare, in forma de turte sau de roti, preparata din cas de lapte de oaie (mai rar de vaca). ♢ Expresie (Familiar) A se intinde la cascaval = a avea pretentii exagerate.
2. (Mar.) Pana metalica folosita la fixarea arborelui gabier pe gabie. – Din limba turca: Kaskaval.
2Cascaval, cascavaluri, substantiv neutru - (din limba italiana cacio cavallo [< cavallo = o anumita forma (9) folosita la producerea branzei], dialectal cascavallo, pe filiera orientala [ngr. kaskavali, limba turca: kaskaval])
3Cascaval substantiv neutru, (roti, sorturi) plural cascavaluri
4Cascaval n.
Specie de branza fina, preparata, de obicei, din lapte de oaie. /<turc. kaskaval
Specie de branza fina, preparata, de obicei, din lapte de oaie. /<turc. kaskaval
5Cascaval, cascavaluri, substantiv neutru Sortiment de branza romaneasca, din pasta oparita, moale sau semitare, din lapte de vaca sau de oaie.
6Cascaval (cascavaluri), substantiv neutru – Brinza tipica gen svaiter.
Mr., megl. cascaval. limba italiana: cacio cavallo, dialectal cascavallo, prin filiera orientala (ngr. ϰασϰαβάλι, limba turca: kaskaval, conform seineanu, Ii, 92; Lokotsch 1115; Ronzevalle 128; Weigand, Jb, Xvi, 221).
Meyer, Türk.
St., I, 56, s-a inselat crezind ca termenul provenea din rom.
În schimb pare a fi rom. mag. kaskaval (Edelspacher 15).
Forma limba italiana se explica pe baza lui cavallo „un anume tip de brinza” (Iordan, Bf, Vi, 174).
Mr., megl. cascaval. limba italiana: cacio cavallo, dialectal cascavallo, prin filiera orientala (ngr. ϰασϰαβάλι, limba turca: kaskaval, conform seineanu, Ii, 92; Lokotsch 1115; Ronzevalle 128; Weigand, Jb, Xvi, 221).
Meyer, Türk.
St., I, 56, s-a inselat crezind ca termenul provenea din rom.
În schimb pare a fi rom. mag. kaskaval (Edelspacher 15).
Forma limba italiana se explica pe baza lui cavallo „un anume tip de brinza” (Iordan, Bf, Vi, 174).
7Cascaval, cascavaluri substantiv neutru
1. (intl.)
1. (intl.) femeie.
2. (la singular) bani. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
1. (intl.)
1. (intl.) femeie.
2. (la singular) bani. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)