Compatibilitate
Definitie, sens si explicatie
1Compatibilitate substantiv feminin
1. Faptul de a fi compatibil; insusirea a tot ce e compatibil; potrivire.
2. (Log.) Raport intre doua enunturi care nu se exclud reciproc.
3. (Matematica) Proprietate a unui sistem de relatii de a fi compatibil, partile sale neexcluzandu-se una pe cealalta.
4. (Tel.; in sintagma) Compatibilitate inversa = retrocompatibilitate. – Din franceza Compatibilite.
1. Faptul de a fi compatibil; insusirea a tot ce e compatibil; potrivire.
2. (Log.) Raport intre doua enunturi care nu se exclud reciproc.
3. (Matematica) Proprietate a unui sistem de relatii de a fi compatibil, partile sale neexcluzandu-se una pe cealalta.
4. (Tel.; in sintagma) Compatibilitate inversa = retrocompatibilitate. – Din franceza Compatibilite.
2Compatibilitate antonim: incompatibilitate
3Compatibilitate substantiv verifica cuvantul: potrivire.
4Compatibilitate substantiv feminin
1. faptul, insusirea de a fi compatibil. ♢ (lingv.) insusirea de a putea exista impreuna, de a suporta asocierea cu un cuvant sau prezenta unei categorii gramaticale.
2. (log.) raport intre doua enunturi care nu se exclud reciproc.
3. (matematica) proprietate a unui sistem de relatii de a fi compatibil.
4. (telec.) - inversa = retrocompatibilitate. (< franceza compatibilite)
1. faptul, insusirea de a fi compatibil. ♢ (lingv.) insusirea de a putea exista impreuna, de a suporta asocierea cu un cuvant sau prezenta unei categorii gramaticale.
2. (log.) raport intre doua enunturi care nu se exclud reciproc.
3. (matematica) proprietate a unui sistem de relatii de a fi compatibil.
4. (telec.) - inversa = retrocompatibilitate. (< franceza compatibilite)
5Compatibilitate substantiv feminin, g.-d. art. compatibilitatii
6Compatibilitate f. 1) Caracter compatibil. 2) log.
Raport intre doua enunturi care nu se exclud reciproc. 3) mat.
Proprietate a partilor unui sistem de a nu se exclude reciproc. /<fr. compatibilite
Raport intre doua enunturi care nu se exclud reciproc. 3) mat.
Proprietate a partilor unui sistem de a nu se exclude reciproc. /<fr. compatibilite
7Compatibilitate substantiv feminin Faptul, insusirea de a fi compatibil; potrivire. ♦ (Log.) Raport intre doua enunturi care nu se exclud reciproc. ♦ (Matematica) Proprietate a unui sistem de relatii (ecuatii, inegalitati etcetera) de a fi compatibil. [Conform: franceza compatibilite].