Cuvântăreț
Definitie, sens si explicatie
1Cuvântăréț, -Eață, cuvantareti, -e, adjectiv (Rar) Cuvantator (1); care vorbeste frumos, mestesugit. – Cuvanta + sufix -aret.
2Cuvântăréț adjectiv verifica cuvantul: vorbitor.
3Cuvantaret adjectiv m., plural cuvantareti; f. singular cuvantareata, plural cuvantarete