Dezbăra
Definitie, sens si explicatie
1Dezbăra, dezbar, verb I. Reflexiv
1. A renunta la o deprindere rea, a se lasa, a se dezobisnui de un narav; a se dezvata.
2. A reusi sa scape de cineva sau de ceva care supara, incomodeaza; a se descotorosi. [Pronuntat: indicativ si: dezbắr] – Etimologie necunoscuta
1. A renunta la o deprindere rea, a se lasa, a se dezobisnui de un narav; a se dezvata.
2. A reusi sa scape de cineva sau de ceva care supara, incomodeaza; a se descotorosi. [Pronuntat: indicativ si: dezbắr] – Etimologie necunoscuta
2A (se) dezbara antonim: a (se) obisnui, a (se) invata
3A dezbara antonim: a deprinde
4A se dezbara antonim: a (se) deprinde
5Dezbăra verb
1. a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) dezobisnui, a (se) dezvata, a (se) lasa, a scapa, (figurativ) a (se) scutura, (familiar figurativ) a intarca. (S-a - de un viciu.)
2. verifica cuvantul: descotorosi.
1. a (se) debarasa, a (se) descotorosi, a (se) dezobisnui, a (se) dezvata, a (se) lasa, a scapa, (figurativ) a (se) scutura, (familiar figurativ) a intarca. (S-a - de un viciu.)
2. verifica cuvantul: descotorosi.
6Dezbara verb, indicativ prezent 1 singular dezbar/dezbar, 2 singular dezbari; conjunctie: prezent 3 singular si plural dezbare
7A se dezbăra ma dezbar intranzitiv 1) A pierde un obicei rau; a scapa. 2) A reusi sa se elibereze de ceva sau de cineva care incomodeaza; a se debarasa; a scapa; a se descotorosi. /Origine necunoscuta