Dușmăni
Definitie, sens si explicatie
1Dusmăni, dusmanesc, verb Iv.
Tranzitiv si reflexiv recipr.
A avea sentimente de ura fata de cineva (sau de ceva); a (se) uri. – Din Dusman.
Tranzitiv si reflexiv recipr.
A avea sentimente de ura fata de cineva (sau de ceva); a (se) uri. – Din Dusman.
2A se dusmani antonim: a prieteni
3Dusmăni verb a se invrajbi, a (se) uri, a (se) vrajmasi, (popular) a (se) indusmani, (invechit si reg.) a (se) pizmui, (invechit) a (se) gilalui, a (se) imperechea, a (se) nenavidi, a (se) pizmi, a (se) urgisi. (Se - de moarte.)
4Dusmani verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural dusmanesc, imperfect 3 singular dusmanea; conjunctie: prezent 3 singular si plural dusmaneasca
5A Dusmăni dusmanesc tranzitiv A trata ca pe un dusman; a vrajmasi. /Din dusman
6A Se Dusmăni ma -esc intranzitiv A se afla in relatii de dusmanie (unul cu altul); a trai in vrajba; a se vrajmasi; a se uri; a se invrajbi; a se dezbina. /Din dusman