Dăscălie
Definitie, sens si explicatie
1Dăscălie, (2, 3) dascalii, substantiv feminin
1. Profesiunea de dascal.
2. Povata; prin extensiune dojana, mustrare.
3. (Înv.) Iscusinta, pricepere. – Dascal + sufix -ie.
1. Profesiunea de dascal.
2. Povata; prin extensiune dojana, mustrare.
3. (Înv.) Iscusinta, pricepere. – Dascal + sufix -ie.
2Dăscălie substantiv verifica cuvantul: admonestare, cearta, certare, dojana, dojenire, imputare, indemn, indrumare, invatatura, morala, mustrare, observatie, povata, povatuire, pro-fesorat, repros, sfat, stiinta, vorba.
3Dascalie substantiv feminin, g.-d. art. dascaliei; (povete) plural dascalii, art. dascaliile
4Dăscălie -i f. 1) la sing.
Functie de dascal. 2) la sing.
Durata de exercitare a unei astfel de functii. 3) inv.
Învatatura care calauzeste pe cineva in diverse situatii; indrumare; povata; sfat. [Art. Dascalia; G.-d. Dascaliei; Sil. -li-e] / dascal + sufix -ie
Functie de dascal. 2) la sing.
Durata de exercitare a unei astfel de functii. 3) inv.
Învatatura care calauzeste pe cineva in diverse situatii; indrumare; povata; sfat. [Art. Dascalia; G.-d. Dascaliei; Sil. -li-e] / dascal + sufix -ie