Frămînta -t -at
Definitie, sens si explicatie
1Framinta (-t, -at), verb –
1. A preface aluatul intr-o masa omogena. –
2. A amesteca. –
3. A bate, a lovi. –
4. A chinui, a munci. – Mr. frimintu, frimintare, megl. frimint.
Limba Latina fermentāre (Byhan 48; Meyer, Alb.
St., Iv, 53; Giuglea, Dacor., Iii, 576; Rosetti, I, 167).
Evolutia semantica trebuie sa se explice prin confuzia a doua faze succesive in facerea piinii, confuzie fireasca intrucit drojdia care produce dospirea se adauga in timpul framintarii.
Puscariu, Zrph., Xxxiii, 233; Puscariu, Dacor., I, 415; Puscariu 641; Candrea-dens., 631; Rew 3473; Capidan, Meglen., 130 si Dar prefera sa plece de la fragmentāre; insa aceasta solutie pare mai putin probabila, caci framintatul nu incearca sa „fragmenteze” sau sa separe in particule, ci, dimpotriva sa lege si sa uneasca aceste particule intr-o masa.
Derivat framintator, adjectiv (care framinta; nelinistitor); framintatura, substantiv feminin (aluat; framintare).
1. A preface aluatul intr-o masa omogena. –
2. A amesteca. –
3. A bate, a lovi. –
4. A chinui, a munci. – Mr. frimintu, frimintare, megl. frimint.
Limba Latina fermentāre (Byhan 48; Meyer, Alb.
St., Iv, 53; Giuglea, Dacor., Iii, 576; Rosetti, I, 167).
Evolutia semantica trebuie sa se explice prin confuzia a doua faze succesive in facerea piinii, confuzie fireasca intrucit drojdia care produce dospirea se adauga in timpul framintarii.
Puscariu, Zrph., Xxxiii, 233; Puscariu, Dacor., I, 415; Puscariu 641; Candrea-dens., 631; Rew 3473; Capidan, Meglen., 130 si Dar prefera sa plece de la fragmentāre; insa aceasta solutie pare mai putin probabila, caci framintatul nu incearca sa „fragmenteze” sau sa separe in particule, ci, dimpotriva sa lege si sa uneasca aceste particule intr-o masa.
Derivat framintator, adjectiv (care framinta; nelinistitor); framintatura, substantiv feminin (aluat; framintare).