Hrib
Definitie, sens si explicatie
1Hrib, hribi, substantiv masculin Ciuperca comestibila, cu palaria de culoare bruna-galbuie si cu piciorul alb, gros; manatarca (Boletus edulis). – Din limba ucraineana Hryb.
2Hrib substantiv (Botanica; Boletus edulis) manatarca, (regional) burete, copita, mitarca, pitarca, pitoanca.
3Hrib substantiv masculin, plural hribi
4Hrib -I m. popular Ciuperca de padure comestibila, cu piciorul alb, gros si cu palaria bruna-galbuie; manatarca. ♢ --tiganesc ciuperca otravitoare, asemanatoare cu hribul. /<ucr. hryb
5Hrib (hribi), substantiv masculin – (Moldova) Ciuperca comestibila (Boletus edulis). – Varianta hriba.
Sl. chribŭ „spinare” (Miklosich, Slaw.
Elem., 18; Cihac, Ii, 143; Dar), conform rut. hryb „ciuperca”, pol. grzyb, slov. hrib, mag. hirip; conform si girba.
Varianta se foloseste si in Mold. si Trans., cu sensul de „cartof”.
Sl. chribŭ „spinare” (Miklosich, Slaw.
Elem., 18; Cihac, Ii, 143; Dar), conform rut. hryb „ciuperca”, pol. grzyb, slov. hrib, mag. hirip; conform si girba.
Varianta se foloseste si in Mold. si Trans., cu sensul de „cartof”.