Hânțău
Definitie, sens si explicatie
1Hânțău, hantauri, substantiv neutru Unealta a rotarului servind la fixarea bucatilor de lemn din care se fac spitele.
2Hânțău, hantaie, substantiv neutru Banca cu cleste de fixare, asemanatoare cu scaunoaia, pe care rotarul fixeaza bucatile de lemn din care face spitele. – Etimologie necunoscuta
3Hânțău substantiv verifica cuvantul: cobila.
4Hantau substantiv neutru, art. hantaul; plural hantaie