Labă
Definitie, sens si explicatie
1Labă, labe, substantiv feminin
1. Parte a piciorului de la glezna in jos la animalele patrupede si la om; partea piciorului pe care calca pasarile (palmipede); p. gener. picior (al unor animale). ♢ Compuse: laba-matei = A) ciuperca comestibila de culoare alba, care creste prin padurile umbroase si umede (Clavaria coralloides); B) ciuperca comestibila mare cu tulpina alba, groasa si carnoasa; creasta-cocosului (Clavaria flava); laba-ursului = A) nume dat mai multor specii de ciuperci de padure (Clavaria); B) crucea-pamantului; laba-gastei = A) mica planta erbacee cu flori rosii-purpurii (Geranium dissectum); B) ridurile formate in jurul ochilor (la persoanele in varsta); C) (familiar) scris dezordonat, urat. ♦ (Mar.) Laba-de-pisica = incretitura abia vizibila a apei marii, semn al unui inceput de vant.
2. (Familiar si depr.) Mana. ♢ Expresie A pune laba (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a inhata (pe cineva sau pe ceva).
A-i incapea (sau a-i cadea) in laba = a ajunge la mana sau la discretia cuiva. – Din limba maghiara Lab.
1. Parte a piciorului de la glezna in jos la animalele patrupede si la om; partea piciorului pe care calca pasarile (palmipede); p. gener. picior (al unor animale). ♢ Compuse: laba-matei = A) ciuperca comestibila de culoare alba, care creste prin padurile umbroase si umede (Clavaria coralloides); B) ciuperca comestibila mare cu tulpina alba, groasa si carnoasa; creasta-cocosului (Clavaria flava); laba-ursului = A) nume dat mai multor specii de ciuperci de padure (Clavaria); B) crucea-pamantului; laba-gastei = A) mica planta erbacee cu flori rosii-purpurii (Geranium dissectum); B) ridurile formate in jurul ochilor (la persoanele in varsta); C) (familiar) scris dezordonat, urat. ♦ (Mar.) Laba-de-pisica = incretitura abia vizibila a apei marii, semn al unui inceput de vant.
2. (Familiar si depr.) Mana. ♢ Expresie A pune laba (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a inhata (pe cineva sau pe ceva).
A-i incapea (sau a-i cadea) in laba = a ajunge la mana sau la discretia cuiva. – Din limba maghiara Lab.
2Labă substantiv verifica cuvantul: membru inferior, mana, picior.
3Labă substantiv
1. (Anatomie) (regional) branca. (- la animale.)
2. (Botanica) laba-ursului (Clavaria aurea) = (regional) bureti-degetar (plural), creasta-cocosului.
1. (Anatomie) (regional) branca. (- la animale.)
2. (Botanica) laba-ursului (Clavaria aurea) = (regional) bureti-degetar (plural), creasta-cocosului.
4Laba substantiv feminin, g.-d. art. labei; plural labe
5Labă -e f. 1) Parte a piciorului de la glezna in jos. 2) Parte inferioara a piciorului pe care calca pasarile. ♢ -a- (sau Talpa-) Gastei a) ridurile din jurul ochilor; b) scris neingrijit; c) mica planta erbacee cu flori rosii-purpurii. 3) Picior al unor animale (caine, lup, urs, pisica etcetera). 4) fam. depr.
Fiecare dintre cele doua membre superioare ale corpului omenesc; mana. ♢ A pune -a pe cineva (sau Pe ceva) a prinde, a apuca, a inhata pe cineva (sau ceva). 5): -a-ursului denumire a mai multor specii de ciuperci comestibile de padure. [G.-d. Labei] /<ung. lab
Fiecare dintre cele doua membre superioare ale corpului omenesc; mana. ♢ A pune -a pe cineva (sau Pe ceva) a prinde, a apuca, a inhata pe cineva (sau ceva). 5): -a-ursului denumire a mai multor specii de ciuperci comestibile de padure. [G.-d. Labei] /<ung. lab
6Laba ; labar substantiv feminin
1. (vulg) act sexual de tip masturbare;
2. persoana frustrata sexual care freaca organul genital propriu – Laba + sufix -ar.
1. (vulg) act sexual de tip masturbare;
2. persoana frustrata sexual care freaca organul genital propriu – Laba + sufix -ar.
7Laba (labe), substantiv feminin –
1. Partea de jos a piciorului, picior de animal si, prin extensie, de om. –
2. Picior. –
3. Mina, gheara. –
4. Paleta, cama la batatoare. –
5. (Argou) Pantof. –
6. (Argou) Masturbare. –
7. (Argou) Carte de joc de 5 puncte: fratele labei, carte de joc de 4 puncte.
Mag. lab „picior” (Cihac, Ii, 511; Dar; Galdi, Dict., 93), din limba slava (veche) lapa, conform bulgara, limba rusa, lapa, pol. łapa. – Derivat labos, adjectiv ; labus, substantiv masculin (nume propriu de ciine); labagiu, substantiv masculin (Arg., onanist), cu sufix -giu; labos, substantiv neutru (Trans., cratita), din mag. labas „cu labe” (Dar; Galdi, Dict., 140); labanat, adjectiv (cu picioare lungi).
1. Partea de jos a piciorului, picior de animal si, prin extensie, de om. –
2. Picior. –
3. Mina, gheara. –
4. Paleta, cama la batatoare. –
5. (Argou) Pantof. –
6. (Argou) Masturbare. –
7. (Argou) Carte de joc de 5 puncte: fratele labei, carte de joc de 4 puncte.
Mag. lab „picior” (Cihac, Ii, 511; Dar; Galdi, Dict., 93), din limba slava (veche) lapa, conform bulgara, limba rusa, lapa, pol. łapa. – Derivat labos, adjectiv ; labus, substantiv masculin (nume propriu de ciine); labagiu, substantiv masculin (Arg., onanist), cu sufix -giu; labos, substantiv neutru (Trans., cratita), din mag. labas „cu labe” (Dar; Galdi, Dict., 140); labanat, adjectiv (cu picioare lungi).