Legislativ -ă
Definitie, sens si explicatie
1Legislativ, -ă adjectiv referitor la legiferare, care legi-fereaza. o putere -a (si substantiv neutru) = una dintre cele trei puteri ale statului constitutional, avand atributia de a elabora legi; organ - (si substantiv neutru) = organ al puterii de stat care elaboreaza si adopta legile. (< franceza legislatif)
2Legislativ, -ă, legislativi, -e, adjectiv Referitor la legi, la legiferarea legilor, la elaborarea si la adoptarea lor. ♢ Organ legislativ = organ care are imputernicirea de a elabora si a adopta legile.
Putere legislativa = una dintre cele trei puteri in care se imparte puterea statului constitutional, care are atributia de a face legi.
Consiliu legislativ = consiliu care cerceteaza proiectele de lege si contribuie la imbunatatirea si definitivarea lor. – Din franceza Legislatif.
Putere legislativa = una dintre cele trei puteri in care se imparte puterea statului constitutional, care are atributia de a face legi.
Consiliu legislativ = consiliu care cerceteaza proiectele de lege si contribuie la imbunatatirea si definitivarea lor. – Din franceza Legislatif.
3Legislativ adjectiv , substantiv (Jur.)
1. adjectiv legiuitor. (Organ -.)
2. adjectiv verifica cuvantul: parlamentar.
3. substantiv verifica cuvantul: parlament.
1. adjectiv legiuitor. (Organ -.)
2. adjectiv verifica cuvantul: parlamentar.
3. substantiv verifica cuvantul: parlament.
4Legislativ adjectiv m., plural legislativi; f. singular legislativa, plural legislative
5Legislativ -a (-i, -e) 1) Care tine de legi; propriu legilor. 2) Care elaboreaza si adopta legi; cu dreptul de a elabora si a adopta legi. Organ -.
Putere -a. /<fr. legislatif
Putere -a. /<fr. legislatif
6Legislativ, -ă adjectiv Care se refera la legi. ♦ Care face legi. ♢ Organ legislativ = organ care elaboreaza si adopta legile. [Conform: franceza legislatif].