Locotenență
Definitie, sens si explicatie
1Locotenénță substantiv feminin (in trecut) organ administrativ-politic care tinea locul domnitorului si exercita functiile acestuia. (< limba italiana locotenenza)
2Locotenénță, locotenente, substantiv feminin (Înv.) Functia de loctiitor. ♢ (În epoca moderna, in Țara Romaneasca si in Moldova) Locotenenta domneasca = organ administrativ-politic care tinea locul domnitorului si exercita atributiile acestuia; caimacamie. – Din limba italiana Locotenenza.
3Locotenénță substantiv verifica cuvantul: regenta.
4Locotenenta substantiv feminin, g.-d. art. locotenentei; plural locotenente
5Locotenénță -e f. : - domneasca organ administrativ-politic, care tinea locul domnului, exercitand atributiile acestuia. /<it. lougotenenza
6Locotenénță substantiv feminin (În trecut) Organ administrativ-politic care tinea locul domnitorului si exercita functiile acestuia; persoana (sau persoanele) care detinea(u) aceasta demnitate. [< limba italiana luogotenenza].