Magistrat
Definitie, sens si explicatie
1Magistrat substantiv masculin
1. (in Roma antica) persoana investita cu anumite sarcini de autoritate publica. ♢ administrator al unui anumit teritoriu in unele sisteme administrative.
2. persoana care exercita functia de judecator sau de procuror. (< franceza magistrat, limba germana Magistrat, limba latina magistratus)
1. (in Roma antica) persoana investita cu anumite sarcini de autoritate publica. ♢ administrator al unui anumit teritoriu in unele sisteme administrative.
2. persoana care exercita functia de judecator sau de procuror. (< franceza magistrat, limba germana Magistrat, limba latina magistratus)
2Magistrat, magistrati, substantiv masculin
1. (În Roma antica) Cetatean ales pentru exercitarea unor importante atributii de conducere.
2. Membru al corpului judiciar (judecator, procuror).
3. (Înv.) Membru in conducerea administrativa, judiciara etcetera a unui oras.
4. (Înv.) Autoritate publica (administrativa, judiciara etcetera). – Din (1, 2, 4) franceza Magistrat, (3) limba germana Magistrat. Conform: limba latina m a g i s t r a t u s.
1. (În Roma antica) Cetatean ales pentru exercitarea unor importante atributii de conducere.
2. Membru al corpului judiciar (judecator, procuror).
3. (Înv.) Membru in conducerea administrativa, judiciara etcetera a unui oras.
4. (Înv.) Autoritate publica (administrativa, judiciara etcetera). – Din (1, 2, 4) franceza Magistrat, (3) limba germana Magistrat. Conform: limba latina m a g i s t r a t u s.
3Magistrat substantiv masculin, plural magistrati
4Magistrat -ti m. 1) Persoana investita cu dreptul de a judeca. 2) Functionar superior sau inalt demnitar. /<fr. magistrat
5Magistrat substantiv masculin
1. (Ist.) Persoana investita cu anumite sarcini de autoritate publica in vechea Roma. ♦ Administrator al unui anumit teritoriu in unele sisteme administrative.
2. Membru al corpului de judecatori; judecator, procuror, consilier de curte. [Conform: franceza magistrat, limba latina magistratus].
1. (Ist.) Persoana investita cu anumite sarcini de autoritate publica in vechea Roma. ♦ Administrator al unui anumit teritoriu in unele sisteme administrative.
2. Membru al corpului de judecatori; judecator, procuror, consilier de curte. [Conform: franceza magistrat, limba latina magistratus].