Menaja
Definitie, sens si explicatie
1Menaja verb I. tr.
1. a trata atent si binevoitor, a se purta bine fata de cineva.
2. a folosi cu chibzuinta, a cruta.
Ii. reflexiv a-si cruta puterile, a se ingriji. (< franceza menager)
1. a trata atent si binevoitor, a se purta bine fata de cineva.
2. a folosi cu chibzuinta, a cruta.
Ii. reflexiv a-si cruta puterile, a se ingriji. (< franceza menager)
2Menaja, menajez, verb I. Tranzitiv
1. A trata pe cineva sau ceva cu intelegere; grija si ingaduinta, a se purta bine cu cineva; a cruta. ♦ Reflexiv A-si cruta sanatatea, fortele; a se ingriji, a se feri.
2. (Rar) A nu irosi in zadar, a economisi.
3. (Frantuzism), A pregati ceva cu dibacie, a procura; a inlesni. – Din franceza Menager.
1. A trata pe cineva sau ceva cu intelegere; grija si ingaduinta, a se purta bine cu cineva; a cruta. ♦ Reflexiv A-si cruta sanatatea, fortele; a se ingriji, a se feri.
2. (Rar) A nu irosi in zadar, a economisi.
3. (Frantuzism), A pregati ceva cu dibacie, a procura; a inlesni. – Din franceza Menager.
3A menaja antonim: a brusca, a brutaliza
4Menaja verb
1. verifica cuvantul: cruta.
2. a se conserva, a se cruta, a se pastra, (invechit) a se menajarisi. (Te rog sa te -!)
1. verifica cuvantul: cruta.
2. a se conserva, a se cruta, a se pastra, (invechit) a se menajarisi. (Te rog sa te -!)
5Menaja verb, indicativ prezent 1 singular menajez, 3 singular si plural menajeaza, 1 plural menajam; conjunctie: prezent 3 singular si plural menajeze; ger. menajand
6A se menaja ma -ez intranzitiv A-si pastra sanatatea si fortele; a avea grija de sine; a se conserva. /<fr. menager
7A menaja -ez tranzitiv 1) (persoane) A trata cu intelegere (pentru a nu umili); a cruta. 2) (bunuri) A intrebuinta cu masura; a consuma cu economie si grija; a economisi; a cruta. A-si - hainele.
A-si - fortele. 3) A pregati cu multa grija si abilitate; a aranja. /<fr. menager
A-si - fortele. 3) A pregati cu multa grija si abilitate; a aranja. /<fr. menager
8Menaja verb I. tr.
1. A trata atent si binevoitor, a se purta bine fata de cineva. ♦ refl.
A-si cruta puterile, a se ingriji.
2. A folosi cu chibzuinta (un obiect, un fond etcetera), a cruta. [P.i. 3,6 -jeaza, ger. -jand. / < franceza menager].
1. A trata atent si binevoitor, a se purta bine fata de cineva. ♦ refl.
A-si cruta puterile, a se ingriji.
2. A folosi cu chibzuinta (un obiect, un fond etcetera), a cruta. [P.i. 3,6 -jeaza, ger. -jand. / < franceza menager].