Pronație
Definitie, sens si explicatie
1Pronație, pronatii, substantiv feminin
1. Miscare de rotatie pe care mana si antebratul le executa din afara catre interior.
2. (Medicina) Pozitie aplecata. – Din franceza Pronation.
1. Miscare de rotatie pe care mana si antebratul le executa din afara catre interior.
2. (Medicina) Pozitie aplecata. – Din franceza Pronation.
2Pronatie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. pronatia (silabe -ti-a), g.-d. art. pronatiei; plural pronatii, art. pronatiile (silabe -ti-i-)
3Pronație substantiv feminin
1. Miscare de rotatie a antebratului si a mainii, astfel incat degetul mare se apropie de corp.
2. Pozitie aplecata. [Genitiv -iei. / < franceza pronation, conform limba latina pronatio < pronare – a se inchina la zeii pamantului].
1. Miscare de rotatie a antebratului si a mainii, astfel incat degetul mare se apropie de corp.
2. Pozitie aplecata. [Genitiv -iei. / < franceza pronation, conform limba latina pronatio < pronare – a se inchina la zeii pamantului].
4Pronație substantiv feminin
1. miscare de rasucire a mainii spre interior (cu podul palmei in jos).
2. pozitie aplecata. (< franceza pronation, limba latina pronatio)
1. miscare de rasucire a mainii spre interior (cu podul palmei in jos).
2. pozitie aplecata. (< franceza pronation, limba latina pronatio)