Repede
Definitie, sens si explicatie
1Répede, repezi, adjectiv , adverb I. Adjectiv
1. (Despre miscari) Care se produce fara intarziere; iute, rapid; (despre lucruri in miscare) care se deplaseaza cu repeziciune, cu iuteala; (despre ape) care curge cu repeziciune; prin extensiune (despre picaturi, stropi etcetera) care cade iute, succedandu-se rapid. ♦ (Despre timp) Care trece cu repeziciune. ♦ (Despre oameni si manifestarile lor) Iute in miscari, ager, sprinten, vioi; grabit, repezit, pripit. ♢ Locutiune adverb Cu pasi repezi = grabnic, in ritm rapid. ♦ (Substantivat, f.) Gandacel de culoare aramie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitra (Cicindela campestris).
2. (Despre agenti fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult; care trece iute.
3. (Despre dealuri, planuri etcetera) Foarte inclinat, piezis, in panta, abrupt.
4. (Despre drumuri) Care duce la tinta in cel mai scurt timp. Ii. Adv.
1. Iute, cu zor, in graba. ♦ Îndata, imediat, deodata, brusc. ♢ Expresie Repede-repejor = indata, fara intarziere.
2. Devreme, de timpuriu, prea curand. – Limba Latina Rapidus, rapide.
1. (Despre miscari) Care se produce fara intarziere; iute, rapid; (despre lucruri in miscare) care se deplaseaza cu repeziciune, cu iuteala; (despre ape) care curge cu repeziciune; prin extensiune (despre picaturi, stropi etcetera) care cade iute, succedandu-se rapid. ♦ (Despre timp) Care trece cu repeziciune. ♦ (Despre oameni si manifestarile lor) Iute in miscari, ager, sprinten, vioi; grabit, repezit, pripit. ♢ Locutiune adverb Cu pasi repezi = grabnic, in ritm rapid. ♦ (Substantivat, f.) Gandacel de culoare aramie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitra (Cicindela campestris).
2. (Despre agenti fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult; care trece iute.
3. (Despre dealuri, planuri etcetera) Foarte inclinat, piezis, in panta, abrupt.
4. (Despre drumuri) Care duce la tinta in cel mai scurt timp. Ii. Adv.
1. Iute, cu zor, in graba. ♦ Îndata, imediat, deodata, brusc. ♢ Expresie Repede-repejor = indata, fara intarziere.
2. Devreme, de timpuriu, prea curand. – Limba Latina Rapidus, rapide.
2Repede antonim: agale, alene, domol, incet, lent, linistit, tarziu
3Répede adjectiv verifica cuvantul: succint, sumar.
4Répede adjectiv , adverb , substantiv I. adjectiv , adverb
1. adjectiv verifica cuvantul: sprinten.
2. adjectiv verifica cuvantul: iute.
3. adverb verifica cuvantul: iute.
4. adverb verifica cuvantul: imediat.
5. adverb verifica cuvantul: allegro.
6. adverb verifica cuvantul: deodata.
7. adjectiv verifica cuvantul: abrupt. Ii. substantiv (Entom.; Cicindela campestris) (regional) dragobete, masurator, tartarita.
1. adjectiv verifica cuvantul: sprinten.
2. adjectiv verifica cuvantul: iute.
3. adverb verifica cuvantul: iute.
4. adverb verifica cuvantul: imediat.
5. adverb verifica cuvantul: allegro.
6. adverb verifica cuvantul: deodata.
7. adjectiv verifica cuvantul: abrupt. Ii. substantiv (Entom.; Cicindela campestris) (regional) dragobete, masurator, tartarita.
5Repede adjectiv m., f. repede; plural m. si feminin: repezi
6Repede adverb
7Repede (insecta) substantiv feminin, plural repezi
8Répede1 adverb 1) Într-un timp scurt; in (cu) graba; iute; imediat. A actiona -. 2) Înainte de vreme; (prea) devreme; de timpuriu; prematur. A imbatrani -. /<lat. rapidus, rapide
9Répede2 -zi adjectiv 1) (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care vadeste repeziciune; iute. Gesturi -zi. 2) (despre ape curgatoare) Care curge cu repeziciune. Fluviu -. 3) (despre timp) Care trece cu rapiditate. Ani -zi. 4) (despre precipitatii atmosferice) Care sunt intense si de scurta durata. Ploaie -. 5) (despre forme de relief) Care este foarte inclinat; cu unghi mare de inclinatie. Po-varnis -. 6) (despre miscari) Care se face fara intarziere; rapid. /<lat. rapidus, rapide
10Repede adjectiv –
1. Rapid, iute. –
2. Abrupt, piezis. –
3. (Adv.) Curind, degraba, rapid. –
4. (S.m.) Insecta (Cicindella campestris). – Varianta Mold. rapede.
Trans. de Verifica cuvantul: rapad.
Istr. rapede.
Limba Latina rapĭdus (Puscariu 1455; Rew 7054), conform limba italiana ratto.
Schimbarea finalei trebuie sa fie moderna, conform rapad (Todoran, Dacor., Xi, 128), asa ca ipoteza unui limba latina *rapĭdis (Puscariu) nu pare necesara; conform limpede.
Sensul 2 ar putea fi rezultatul unei contaminari cu limba latina rῑpĭdus „abrupt”, de unde limba italiana ripido si probabil franceza raide „rigid” ‹ rĭgĭdus.
Derivat repezi, verb (a arunca, a raspindi; a alunga, a da afara; a expedia, a trimite repede; a pregati in graba; a reprosa, a mustra; reflexiv, a se grabi; reflexiv, a se napusti, a tabari; reflexiv, a fugi); repezeala, substantiv feminin (repeziciune; mustrare, cearta); repezit, substantiv masculin (grabit; agitat); repezitura, substantiv feminin (pornire, impuls); repezis, substantiv neutru (panta, povirnis); repeziciune, substantiv feminin (promtitudine); repejune (var. repegiune), substantiv feminin (Mold., repezeala); repejor (var. repegior), adverb (prompt, in graba); repega (var. rapaga), verb (a aluneca, a cadea), este cu repezi (› repegiune) in aceeasi relatie ca putregai cu putrezi › putregiune sau mucegai ‹ mucezi (de la un limba latina *rapĭcāre, dupa Puscariu, Conv. lit., Xxxix, 300; din limba latina *rĕpĭcāre ‹ rĕpĕns, dupa Giuglea, Dacor., Iv, 381; din limba latina *rĕpĭgāre ‹ rĕpĕre, dupa Buescu, R. Études roum., Iii, 168; legatura cu mag. repegetni „a se crapa”, sugerata de Scriban, nu e posibila); rapag, substantiv neutru (Banat, alunecus, patinoar); repegus (var. rapagus), substantiv neutru (lunecus; povirnis); repezina, substantiv feminin (abis, tau, repezis), conform Densusianu, Rom., Xxxviii,
73. Din rom. provine sas. repezin, verb
1. Rapid, iute. –
2. Abrupt, piezis. –
3. (Adv.) Curind, degraba, rapid. –
4. (S.m.) Insecta (Cicindella campestris). – Varianta Mold. rapede.
Trans. de Verifica cuvantul: rapad.
Istr. rapede.
Limba Latina rapĭdus (Puscariu 1455; Rew 7054), conform limba italiana ratto.
Schimbarea finalei trebuie sa fie moderna, conform rapad (Todoran, Dacor., Xi, 128), asa ca ipoteza unui limba latina *rapĭdis (Puscariu) nu pare necesara; conform limpede.
Sensul 2 ar putea fi rezultatul unei contaminari cu limba latina rῑpĭdus „abrupt”, de unde limba italiana ripido si probabil franceza raide „rigid” ‹ rĭgĭdus.
Derivat repezi, verb (a arunca, a raspindi; a alunga, a da afara; a expedia, a trimite repede; a pregati in graba; a reprosa, a mustra; reflexiv, a se grabi; reflexiv, a se napusti, a tabari; reflexiv, a fugi); repezeala, substantiv feminin (repeziciune; mustrare, cearta); repezit, substantiv masculin (grabit; agitat); repezitura, substantiv feminin (pornire, impuls); repezis, substantiv neutru (panta, povirnis); repeziciune, substantiv feminin (promtitudine); repejune (var. repegiune), substantiv feminin (Mold., repezeala); repejor (var. repegior), adverb (prompt, in graba); repega (var. rapaga), verb (a aluneca, a cadea), este cu repezi (› repegiune) in aceeasi relatie ca putregai cu putrezi › putregiune sau mucegai ‹ mucezi (de la un limba latina *rapĭcāre, dupa Puscariu, Conv. lit., Xxxix, 300; din limba latina *rĕpĭcāre ‹ rĕpĕns, dupa Giuglea, Dacor., Iv, 381; din limba latina *rĕpĭgāre ‹ rĕpĕre, dupa Buescu, R. Études roum., Iii, 168; legatura cu mag. repegetni „a se crapa”, sugerata de Scriban, nu e posibila); rapag, substantiv neutru (Banat, alunecus, patinoar); repegus (var. rapagus), substantiv neutru (lunecus; povirnis); repezina, substantiv feminin (abis, tau, repezis), conform Densusianu, Rom., Xxxviii,
73. Din rom. provine sas. repezin, verb