Scofâlci
Definitie, sens si explicatie
1Scofâlci, scofalcesc, verb Iv.
Reflexiv
1. A slabi foarte mult, a avea obrajii descarnati, a ajunge sa i se vada oasele; prin extensiune a imbatrani sau a parea batran. ♢ Tranzitiv Boala l-a scofalcit.
2. Figurativ (Despre obiecte) A se stramba, a se deforma, a se incovoia, a se turti; a se coscovi, a se scoroji. – Etimologie necunoscuta
Reflexiv
1. A slabi foarte mult, a avea obrajii descarnati, a ajunge sa i se vada oasele; prin extensiune a imbatrani sau a parea batran. ♢ Tranzitiv Boala l-a scofalcit.
2. Figurativ (Despre obiecte) A se stramba, a se deforma, a se incovoia, a se turti; a se coscovi, a se scoroji. – Etimologie necunoscuta
2Scofâlci verb a se descarna. (Obrazul i s-a -.)
3Scofâlci verb verifica cuvantul: burdusi, coji, coscovi, defor-ma, scoroji, stramba.
4Scofalci verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural scofalcesc, imperfect 3 singular scofalcea; conjunctie: prezent 3 singular si plural scofalceasca
5A Scofâlci -esc tranzitiv A face sa se scofalceasca. /Origine necunoscuta
6A se Scofâlci ma -esc intranzitiv 1) (despre persoane) A se trage la fata prin slabire excesiva. 2) (despre obiecte din lemn, carton, piele etcetera) A-si pierde forma initiala (din cauza caldurii sau/si a vechimii); a se deforma prin incovoiere; a se scorogi. /Origine necunoscuta