Stoborî́
Definitie, sens si explicatie
1Stoborî́, stoborắsc, verb Iv.
Tranzitiv (Trans.) A ingradi cu stoboruri2, uluci. (stobor2 + sufix -i)
Tranzitiv (Trans.) A ingradi cu stoboruri2, uluci. (stobor2 + sufix -i)
2Stoborî, stoborắsc, verb Iv.
Tranzitiv (Regional) A imprejmui un loc cu gard. – Din Stobor.
Tranzitiv (Regional) A imprejmui un loc cu gard. – Din Stobor.
3Stoborí verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural stoborasc, imperfect 3 singular stobora; conjunctie: prezent 3 singular si plural stoborasca