Topică
Definitie, sens si explicatie
1Topica (lingvistica, retorica) substantiv feminin, g.-d. art. topicii; plural topici
2Topică -ci f. 1) Ordine de aranjare a cuvintelor in propozitie sau a propozitiilor in fraza. 2) Compartiment al sintaxei sau al stilisticii care se ocupa cu studierea ordinii cuvintelor in propozitie sau a propozitiilor in fraza. [G.-d. Topicii] /<germ.
Topik
Topik
3Topică substantiv feminin
1. Ordinea cuvintelor intr-o propozitie sau a propozitiilor intr-o fraza. ♦ Parte a sintaxei care se ocupa cu studiul ordinii cuvintelor in propozitie si a propozitiilor in fraza.
2. (În retorica antica) Studiul procedeelor si al mijloacelor de argumentare generale, comune pentru expunerea unei teme. [Conform: franceza topique, limba latina topica, limba greaca (veche) topika].
1. Ordinea cuvintelor intr-o propozitie sau a propozitiilor intr-o fraza. ♦ Parte a sintaxei care se ocupa cu studiul ordinii cuvintelor in propozitie si a propozitiilor in fraza.
2. (În retorica antica) Studiul procedeelor si al mijloacelor de argumentare generale, comune pentru expunerea unei teme. [Conform: franceza topique, limba latina topica, limba greaca (veche) topika].