îngustime
Definitie, sens si explicatie
1Îngustime, ingustimi, substantiv feminin Însusirea de a fi ingust. ♦ Figurativ (Cu determinarile „de spirit”, „de vederi”, „de orizont” etcetera) Lipsa de orizont, marginire, mediocritate (in gandire, conceptii etcetera). – Îngust + sufix -ime.
2Îngustime antonim: latime
3Îngustime substantiv verifica cuvantul: marginire, meschinarie.
4Îngustime substantiv (rar) stramtete, stramtime, stram-toare, (invechit si reg.) stramteala, (invechit) stramtorare, stramtura, stransoare. (- unui loc.)
5Ingustime substantiv feminin, g.-d. art. ingustimii; plural ingustimi
6Îngustime -i f. 1) Capacitatea de a fi ingust. 2) figurativ Neputinta de a concepe ceva de amploare; marginire. [G.-d Ingustimii] /ingust + suf. -ime