Dichiu
Definitie, sens si explicatie
1Dichiu, dichii, substantiv masculin (Înv.) Administrator al bunurilor unei manastiri; econom. – Din limba neogreaca: Dikios (lit. dikeos „drept legitim”).
2Dichiu substantiv masculin, art. dichiul; plural dichii, art. dichiii
3Dichiu -i m. cuvant invechit Persoana care administra averea unei manastiri; econom. [Silabe Di-chiu] /<ngr. dikios
4Dichiu (dichii), substantiv masculin – Econom, administrator al unei manastiri.
Gr. δίϰαιος „drept, just” (Tiktin; Candrea), secolul Xviii; conform limba turca: deki (Scriban crede ca rom. provine din limba turca:).
Gr. δίϰαιος „drept, just” (Tiktin; Candrea), secolul Xviii; conform limba turca: deki (Scriban crede ca rom. provine din limba turca:).